Studiind cu atenție tradițiile diverselor civilizații, se poate afirma că nu există popor care să nu aibă împământenite diverse practici sau ritualuri de protecție pentru oameni, casă și animale. Aduc în discuție aceste aspect în contextul articolului Noaptea Sfântului Andrei. Menționam acolo că tradițiile noastre populare dau o semnificația magică zilei dedicate protectorului României.
Așa cum explică Teodor Pamfile în cartea Sărbătorile la români (1913), este o zi în care este bine ca oamenii să nu lucreze, pentru că:
Ziua Sfântului Andrei se mai cheamă şi Ziua Lupului sau Gădineţul Şchiop, serbându-se pretutindeni cu nelucru, ca să nu strice lupii vitele şi mai ales oile şi caprele. Primejdia este însă nu numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care ar îndrăzni a pleca la drumuri în această zi, când porneşte lupăria.
Artur Gorovei și Gh.F. Ciaușanu întăresc această convingere, adaugând că este bine ca oamenii să nu lucreze în această zi: „ca dihaniile să nu mănânce vitele și ca vitele să fie ferite de toate relele”.
Legătura puternică dintre lupi și Sfântul Andrei are ecouri puternice și profunde în tradiția populară. Nu voi insista asupra ei, deși e fascinantă, pentru că reprezintă în sine o temă demnă de alt articol. De această dată însă, am să trec în revistă tradiții, ritualuri, practici și superstiții legate de ziua de 30 noiembrie.
Superstiții și credințe de ziua Sfântului Andrei
Am să încep prin a menționa câteva dintre superstițiile și credințele românești pe care le-am identificat cercetând diverse cărți, culegeri și materiale publicate de-a lungul timpului:
- Animalele vorbesc — Artur Gorovei și Gh.F.Ciaușanu menționează că de ziua Sfântului Apostol Andrei, animalele vorbesc, iar oamenii care încearca să le asculte vor muri;
- Munca în gospodărie — toate muncile bucătăriei, începând de la tăiatul pâinii și până la gătitul mâncărurilor trebuie terminate înainte de miezul nopții; în această zi nu se lucrează, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și pentru ca lupii să nu atace gospodăriile; femeile nu mătură casa, ca să nu le mănânce lupii vitele; nu se coase, ca să nu strice gândacii recolta viitoare;
- Împrumutatul lucrurilor — e bine ca oamenii din popor să nu se împrumute cu nimic unul pe altul. Nu se scoate nimic din casă, ca să nu se fure nimic de la câmp;
- Vânatul — cei care vânează își descântă puștile ca să tragă sălbaticiunile la ele;
- Transformarea în lup — țăranii cred că de noaptea Sfântului Andreu, oamenii “care îl au pe Satana în ei” se pot preschimba în câini sau în lupi şi sub această înfăţişare “îşi rupeau duşmanii”.
Cum să protejezi animale …
În ceea ce privește practicile și ritualurile de protecție, sarea, macul, cânepa și usturoiul se numără printre cele mai eficiente remedii. Credința populară susține că acestea țin departe de strigoii și spiritelor care nu-și pot găsi liniștea. Așadar, nu este de mirare că în toată țara există numeroase practici ritualice cu usturoi, care au ca scop protejarea casei, ogradei și animalelor.
- Usturoi — Ca să protejeze animalele de strigoi, bătrânii satului ung cu usturoi coarnele animalelor și ugerele vacilor. Așa, animalele vor da lapte bun și vor fi ferite de mană. Iar pentru a se proteja pe ei de strigoi, oamenii trebuie să mănânce usturoi (Botoșani) și chiar să-și ungă trupul cu aceasta. La Bacău, în seara Sfântului Andrei, se ung usorii casei și ai șopronului cu usturoi, crezându-se că astfel lupii nu se vor mai apropia de acestea și de tarla.
- Drobul de sare — un alt obicei spune că pentru ca vitele să fie protejate de acțiunile răuvoitoare, se face un drob de sare care se descântă și apoi se îngroapă sub pragul ușii staulului. Acest drob de sare se scote de ziua Sfântului Gheorghe și se amestecă în porumbul sau în tărâțele care se dau de mâncare la vite, spre a fi ferite de farmece și vrăjitorii;
- Colacul sfințit — tot pentru protecția animalelor, femeile merg la biserică cu două lumânări și un colac. Una dintre lumânări e adusă acasă și cu ea aprinsă se face un ocol al curții si oborului vitelor, spre a fi ferite de animalele sălbatice și de boli;
- Lipitul sobei — în sate se lipește gura sobei, astfel încât să se lipească şi gura lupului ca să nu strice vitele (Hunedoara);
- Oaia sacrificată — etnologul hunedorean Marcel Lapteş, amintește un alt ritual de protecție din ținutul Pădurenilor; aici se tăia şi se tranşa în patru o oaie bătrână care apoi era dusă în pădure lângă o trecătoare știută a lupilor; astfel, se credea că lupii sătui, vor lăsa oile gospodarului în pace.
Cum să protejezi casa, ograda sau gospodăria
Practicile și ritualurile de protecție de pe meleagurile noastre nu puteau să nu facă referire și la casă, ogradă sau gospodărie. Așadar, iată ce menționează tradiția populară:
- Usturoi — e bine să se ungă cu usturoi țâțânile ușilor, ferestrele, hornul casei, porțile, șura, făcându-se semnul crucii. În anumite zone, usturoiului i se adaugă și leușteanul.
- Mărăcini și spini — în zona Hunedoarei, în plus de usturoi, casele și grajdurile erau protejate punându-se în pragul acestora mărăcini și spini;
- Vasele întoarse — Un alt obicei spune că spiritele rele nu vor avea acces în casă, dacă gospodinele vor întoarce în Noaptea Sfântul Andrei toate cănile și vasele cu gura în jos;
- Legatul obiectelor ascuțite — pentru ca gospodăria şi animalele să fie ferite de fiarelor pădurilor, tradiţia spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară și puse bine, ca să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Altfel spus, toate obiectele ascuțite (ex. cuțite, foarfeci etc) și pieptenele, considerate echivalent simbolistic al ghiarelor sălbăticiunilor trebuie puse sub sfoară. Să stea bine legate lângă celelalte obiecte casnice tăioase. În Maramureș, pieptenele este un obiect interzis de Sfântul Andrei, așa că fetele și femeile, dacă vor, trebuie să-și aranjeze părul încă din ajun.
E greu de spus în ce măsură toate aceste practici și ritualuri de protecție pentru oameni, casă, gospodărie și animale se mai practică și astăzi. Totuși, am învățat de-a lungul timpului că intenția pusă corect și cu toată convingerea funcționează.
P.S. Numele Sf. Andrei este legat de o serie de ritualuri privitoare la aflarea celui care-ți va fi soț, iar despre acestea am scris în articolul Aflarea ursitei de ziua Sfântului Andrei.
Discussion about this post