Chiar dacă ninge sau nu, de Sfântul Andrei, în jur de 700.000 de români care poarta numele Andreea, Andreia, Andra, Andruța, Andrusșa, Andras, Endre, Andru, Andrieș, Andreeas și Andreas, își sărbătoresc ziua numelui. Dacă nu știai, numele „Andrei” derivă din grecescul „Andreas”, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”, ambele atribuite fiind unele de putere și măreție.
Sfântul Apostol Andrei nu este numai „Apostolul Românilor” și încreștinătorul geto-dacilor, așa cum probabil deja știi. Scoția, Grecia, Rusia, Polonia, Ucraina și Insulele Barbados, toate beneficiază de protecția Sf.Andrei.
Tot Sfântul Andrei guvernează și patronează Patriarhatul Ecumenic din Constantinopol. În Scoția, sărbătoarea Sfântului Andrei este denumită, „Saint Andra’s Day” și este celebrată cu mare fast în zilele de 29-30 noiembrie. Este o zi de sărbătoare care, după cum bine știți, a trecut de mulți ani granițele Scoției, fiind celebrată în toată lumea.
Documente datând din sec. al XIX-lea, stau mărturie că Sfântul Andrei era considerat „stăpânul lupilor”, mai mare peste fiarele sălbatice, iar din acest motiv, românii țineau cu respect această zi pentru a-și apăra vitele de lupi și alte fiare sălbatice.
Cine a fost Sfântul Apostol Andrei?
Numit și Prōtoklētos (gr. Πρωτόκλητος) sau „Primul Chemat”, Sfântul Apostol Andrei este fratele mai mic al Sfântului Petru. Născut în Bethsaida, Israel, împreună cu tatăl și fratele său Petru a dus mai departe tradiția familiei, pescuitul.
Cel care l-a initțiat în tainele „noii religii” a fost profetul Ioan Botezaătorul, iar iîn momentul iîn care Sfântul Ioan îl identifică pe Isus ca fiind „Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29), Sfântul Andrei decide să-și dedice viața unui scop religios.
Sfântului Andrei i se mai zice și „Andrei Pescarul” pentru că „după cuvântul lui, niște oameni care se necăjeau cu pescuitul au tras cu voloacele și au prins peste mult.” (Th. D.Sperantia). Se povestește ca începând de atunci, de ziua lui se obișnuiește să se mănânce pește.
Chemarea la Apostolie
Sfântul Evanghelist Matei este cel care descrie momentul în care atât Sfântul Petru cât și Sfântul Andrei au fost chemați la apostolie:
Tradiția Bisericii ne spune că, după Înălțarea Domnului la cer și după Cincizecime, Apostolii au tras la sorți și au mers în toată lumea, pentru propovăduirea dreptei credințe. Sfântului Andrei, cel dintâi chemat dintre Apostoli, i-a revenit misiunea de a merge în Bitinia, Bizantia, Tracia și Macedonia, cu ținuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre și Sciția, adică Dobrogea noastră, și până iîn Crimeea. Însă, a umblat în aceste locuri nu în grabă, ci zăbovind în fiecare și răbdând multe împotriviri și nevoi, pe toate biruindu-le cu ajutorul lui Iisus Hristos.
Crucea Sfântului Andrei
Nu se cunoaște cu exactitate anul martiriului Sfântului Andrei. Unii istorici îl fixează în timpul persecuției împăratului Nero, prin anii 64-67. Alții l-au estimat mult mai târziu, pe la sfârșitul veacului „apostolic”, în cursul persecuției împăratului Dioclețian. Tradiția care spune ar fi murit pe o cruce în formă de X a apărut abia în secolul al-XIV-lea. Nu există date concrete despre acest lucru. Faptul că nu se cunoaște data exactă a martirizării sale, ridică unele semne de iîntrebare asupra legendei „Crucii Sfântului Andrei”. Oricum ar fi, legendele și miturile au la bază un sâmbure de adevăr, așa încât tradiția orală a preluat această informație, perpetuând-o
Discussion about this post