Legea apartenentei si Constelatiile Familiale

Aceia dintre voi care ati participat la atelierele sau workshop-urile de Constelatii Familiale, ati auzit cu siguranta fraze precum: „Iti dau locul care ti se cuvine in sistemul nostru de familie”, „Te recunosc si te onorez ca ceea ce esti tata/mama al copilului meu” … Acestea sunt doar doua din frazele cu putere de declansare a procesului de vindecare in sistemul de familie, de armonizare din perspectiva legii apartenentei.

Legea Apartenentei

Referitor la legea apartenentei, spuneam in articolul Ce sunt Constelatiile Sistemice Familiale? ca fiecare individ nascut intr-o familie are dreptul de apartententa neconditionata la familia respectiva.

Legea apartenentei are mai multe aspecte de luat in considerare:

• A apartine, din perspectiva Constelatiilor Familiale, inseamna a avea dreptul de a avea un loc in timp si spatiu in arborele genealogic al familiei in care ne-am nascut;
• Apartenenta este un drept primit prin nastere, dreptul de apartinere la o familie, la un neam;
• Este un drept ce nu poate fi alterat, nu poate fi luat; in cadrul familiei, toti membrii ei au drepturi egale de apartenenta;
• Apartenenta unei persoane se manifesta si la nivel de grupuri, in cadrul societatii: munca, activitati culturale, sociale si politice, prieteni;
• Intre victima si agresorul sau se creeaza o relatie de apartenenta atat de puternica, incat relatia lor este mai intensa si puternica decat cele cu famiile de origine. Ea se poate dizolva in momentul in care cei doi se iarta, la modul profund, la nivel de suflet;
• Constiinta este cea care determina apartenenta la ceva, fie ca e familie, grup etnic, neam, religie.

Constiinta si Legea Apartenentei

In Dictionarul explicativ DEX, Constiinta este definita ca fiind forma cea mai evoluata, proprie omului, de reflectare psihica a realitatii obiective prin intermediul senzatiilor, perceptiilor si gandirii, sub forma de reprezentari, notiuni, judecati, rationamente, inclusiv procese afective si voitionale. Din perspectiva filozofica, constiinta este asimilata cu cugetul, gandirea, spiritul.

Constiinta individuala si constiinta colectiva

Fiecare individ are o constiinta proprie pe care o dezvolta in functie de  mai multi factori—familie, mediul social, mediu cultural, educatia primita in familie si in societate.

Constiinta individuala este prima forma de constiinta si este specifica individului, in functie de aceasta omul actioneaza si interactioneaza in relatia cu cei din jur.

Constiinta colectiva, sau mai exact spus, formele constiintei la nivel colectiv sunt constiinta familiala si sociala, constiinta sistemica si constiinta superioara.

Constiinta familiala si sociala

In momentul in care spunem ca apartinem unei familii, la nivel energetic apartinem si constiintei familiei. Intr-un fel, acesta este pretul pe care il platim apartententei la familie. Preluam automat conceptele si tiparele familiei; asa se explica de ce in anumite familii, membri mai multor generatii practica aceeasi profesie—si apoi este o forma de loialitate fata de familie; religie—suntem botezati in religia parintilor nostri. Locul de munca, prietenii, grupurile profesionale, cluburile sunt entitati colective cu propria forma de constiinta. Prin aderarea la grupul respectiv, suntem de acord sa ne conectam si sa respectam constiinta colectiva a grupului respectiv. Constiinta si apartenenta genereaza automat si sentimentul de excludere. Apartinand unor grupuri, suntem exclusi din altele.

Constiinta sistemica 

Asa cum ii spune si numele, apartine unui sistem, iar in cazul de fata este neamul. Este un camp energetic ce contine cumulul relatiilor dintre toate generatiile unui neam. Datorita constiintei sistemice sau de neam, reactionam sau manifestam lucruri ce s-au intamplat in familie cu multe generatii in urma. Constiinta sistemica este impersonala, are la baza cele mai profunde sentimente de iubire, onoare si respect. Constiinta sistemica este o “carare a cunoasterii binelui si raului dincolo de sentimentele de vinovatie si inocenta” (Bert Hellinger).

Constiinta superioara

Constiinta superioara este cea mai inalta forma de constiinta, intrucat ea se creeaza si se dezvolta la nivel de spirit, este cea care ne calauzeste pasi spre reintregirea noastra ca si spirit. Un astfel de exemplu este Constiinta Hristica, ale carei principii ne ajuta sa crestem ca si spirite, pentru a ne intoarce la Dumnezeu-Tatal.

Fiecare forma de constiinta ne ajuta sa ne ancoram in realitate. Pe masura ce ne dezvoltam ca fiinte intrupate, putem sa discernem ce este mai bine pentru noi si sa alegem formele de constiinte colective la care aderam. Un luncru este foarte important de retinut este ca indiferent de ceea ce facem, trebuie sa onoram ceea ce lasam in urma si sa nu judecam. Onorarea si lipsa judecatii face ca legaturile dintre noi si sistemele pe care le lasam in urma sa fie in armonie, fara sa apara fenomenul de excluderea.

Excluderea sau consecintele nerespectarii Legii Apartenentei

In momentul in care te-ai nascut intr-o familie si dreptul la apartenenta nu-ti este recunoscuta, apartenenta se transforma de fapt intr-o excludere si se simte ca o ruptura, inclusiv la nivel de campuri energetice.

Excluderea unui membru din familie echivaleaza cu nerecunoasterea faptului ca acesta apartine acelei familii. Oricare ar fi comportamentul acestuia, el face parte din aceasta familie. In plan practic, persoanele excluse sunt considerate membrii unei familii despre care nu se vorbeste deloc sau foarte putin pentru ca au adus “rusine” asupra neamului. Aceasta “rusine” este inteleasa din perspectiva unor norme sociale impuse si religioase, cutume, etc. Concret, iata cateva exemple de membrii de familie care pot fi exclusi in mod sau nu intentionat: copiii din flori care nu pastreaza o legatura cu familia biologica, femeile sau barbatii care s-au casatorit cu parteneri nedoriti si au fost renegati de parinti, sinucigasii, criminalii, infractorii etc. Un copil adoptat, caruia ii este ascuns acest fapt, chiar daca va fi crescut in conditii foarte bune si inconjurat de iubire parintilor adoptivi, va simti un gol sufletesc pe care nu si-l va putea explica; aceasta parte care lipseste legaturii energetice cu familia biologica.

As vrea sa precizez ca nu toate cazurile mentionate mai sus reprezinta o excludere. Daca acesti membrii sunt acceptati in familie, recunoscuti ca apartinand neamului, pastreaza relatiile cu familia, atunci nu se poate vorbi in mod obligatoriu de o excludere.

Cum se manifesta excluderea in Constelatiile Familiale

Pentru a intelege mai bine modul in care functioneaza legea apartenentei, am sa ma opresc asupra catorva exemple des intalnite in cadrul sesiunilor de constelatii familiale:

• Uitarea ca forma de excludere — uneori, se intampla pur si simplu ca un membru al familei, mai ales daca a plecat de acasa in anii timpurii ai vietii sale, sa fie uitat sau omis din povestile a fi precizat (a se vorbi despre el ) in cadrul familiei. In minim 2 generatii, nu se va mai sti despre el nimic, nici macar numele, daca din varii motive nu a putut sa tina legatura cu familia. In acest caz, peste generatii, el isi va cere si revendica, prin unul din urmasii familiei, dreptul de a fi inclus in familie. Acesta nu a gresit cu nimic, insa hazardul a facut jocurile de asa natura incat sa fie uitat pur si simplu. Nimeni nu a gresit cu nimic fata de sistemul de familie, doar ca a fost uitat si va reveni sa isi ceara drepturile, prin intermediul unui reprezentat al familiei de origine; acest lucru este posibil pentru ca urmasul si-a asumat la nivel de suflet acest „rol”, adica misiunea de „a forta” familia sa-si reaminteasca de cel uitat;
• Omul cu pacatul — am dat o denumire sugestiva acestei categorii, ea fiind formata din exact ceea ce si sugereaza, oameni care fiind judecati de familie sau societate dupa percepte etice, sociale, familiale, religioase sau de alta natura sunt considerati pacatosi. Este acea persoana din cadrul familiei care desi de multe ori nu este alungata, este judecata aspru si marginalizata. Aceasta persoana ajungand la stadiul de adult, deja este greu de ascuns pentru ca in istoria recenta a familiei se stie de existenta ei. Aici putem aminti: impatimitii de jocuri de noroc, au relatii intime in afara casatoriei, alcoolici, criminalii;
• Sinucigasii — sunt acele persoane care isi iau viata si provoaca un mare val de energie a rusinii, angoasei, etc in egregorul de familie. Viata trebuie onorata sub toate formele ei de manifestare. In momentul in care cineva nesocoteste darul vietii, luandu-si singur viata, creaza o ruptura in campurile familiei, “imbolnavind” constiinta acesteia. Fenomenul de excludere apare in momentul in care constiinta de familie tinde sa elimine “boala”. Ulterior, in generatiile urmatoare, “boala” isi va reface simtita prezenta in manifestarea unui urmas al familiei, cu scopul de a insanatosii acea parte a constiintei de familie atinsa de boala.
• Secretul de familie — In unele cazuri, fenomenul de excludere este explorat in Constelatie sub forma sugestiva de „Secret al familiei” – adica exista ceva in familie, despre care nu se vorbeste deloc sau aproape deloc, poate ca la generatia celui care isi lucreaza constelatia nici nu a ajuns informatia concreta, doar ca exista consecinta manifestarii la nivel energetic si comportamental a acestuia;

Legea Apartenentei si onorarea parintilor

Aceasta categorie este ca un perpetuum mobile si are ca punct de plecare lipsa de respect a copiilor fata de parinti. Cand un copil isi judeca parintele pentru ceva ce a facut sau nu a facut, in acceptiunea copilului, din punct de vedere energetic parintele este cumva impins in afara familiei, locul lui fiind luat de cel ce l-a judecat. Desigur, este vorba de o excludere partiala, insa pentru parinte se va resimti ca si cum a fost exclus din propia familie.

In momentul in care copilul judeca ceva din trecutul sau prezentul parintelui, energetic si emotional se pozitioneaza intr-o ipostaza de superioritate, de aroganta care transmite mesajul „eu stiu mai bine”;  cu alte cuvinte, copilul preia pozitia de parinte a parintelui lui, incalcand astfel o alta lege, legea succesiunii. Si, in acest punct nu se pune problema ca parintele a facut sau nu ceea ce copilul judeca, ci faptul ca adoptand o astfel de atitudine, copilul va atrage in viata sa tocmai ce a judecat. Altfel spus, copilul, oricare ar fi comportamentul poate cu adevarat inadecvat al parintelui, trebuie sa-i respecte locul in familie. Fara acesti parinti, el nu ar fi existat.

In ceea ce priveste situatia inversa, in care parintii isi exclud copii (ex. ii dau spre adoptie, ii exclud din familie pentru ca nu s-au supus dorintei lor si fac afirmatii de tipul „de azi tu nu mai esti copilul meu”), constiinta colectiva a familiei biologice va reactiona, pentru a reechilibra nivel energetic situatia. Astfel, se poate ca fratii ramasi in familie (daca exista) sau membrii ai viitoarelor generatii (ex. nepotii) sa aiba atitudini si comportamente nepotrivite atat fata de parinti, cat si fata de alti membrii ai societatii; iata cateva exemple: isi vor judeca parintii cu o asprime greu de justificat, se vor simti nedreptatiti si persecutati in diverse situatii in societate, chiar daca in realitate nu se intampla acest lucru, ar putea avea caderi psihice/ depresii, fara un motiv aparent real. Refacerea echilibrul initial al familiei se va face cand acel frate sau ruda care s-ia asumat rolul, ii va recunoate celui exclus dreptul de a apartine.

In cadrul sistemului de familie, sunt cauze multiple care genereaza aceleasi rezultate si pentru mai multe cauze se aplica acelasi “tratament”.

Din experienta de lucru cu constelatiile sistemice, am constatat ca de multe ori cele 3 legi de sistem se imbina, facand relativ dificila separarea cauzele intre ele. Dar, tot din experienta, am invatat ca, oricat de complicate ar fi lucrurile, acolo unde membrii familiei sunt dispusi sa vada, sa accepte si sa integreze cu adevarat faptele de viata asa cum s-au petrecut, vindecarea este posibila.