Despre iubire s-au scris multe, s-au spus multe. Sunt poeme intregi dedicate iubirii, sau scrise sub influenta ei, dar si mai multe sunt experientele noastre in iubire. Cu totii am experimentat macar o data, o forma de iubire. Asa ca, te rog sa te intorci spre propria fiinta, sa inchizi ochii pentru cateva momente, si sa iti muti atentia spre interior. Aminteste-ti iubirea, activeaza-ti in memorie sentimentul acela profund…. Aminteste-ti cum se simte iubirea… ce simti la nivelul corpului? …. observa, daca iti apar imagini sau senzatii fizice. Lasa-te purtat de valul asta si simte ce este iubirea pentru tine.
Chiar asa, ce este iubirea?
La aceasta intrebare putem contempla la nesfarsit. Asta pentru ca raspunsul depinde de multe variabile, depinde de starea de spirit, depinde de persoana cu care discutam acest lucru, depinde de forma de manifestare, depinde de felul in care o simtim, depinde de modul in care o exprimam. Paradoxul este ca, desi formele sale sunt variabile, ea, iubirea in sine, este invariabila si se manifesta in tot ceea ce exista. Iubirea este cea care ne da forta si determinare, iubirea este cea care ne da speranta, iubirea este cea care ne aduce mai aproape de cei dragi, iubirea cea care ne motiveaza, iubirea este cea care misca lumea si rotile universului. Totul este iubire!
Multe face ea iubirea, desi nu tot timpul direct, insa si multe se fac in numele iubirii…. Ai simtit vreodata ca din iubire fata de o persoana sau un anume aspect al acesteia , iti dau un sentiment puternic ca ai putea face orice? Cred ca stii ce spun, poate ca macar odata in viata ai simtit asa … atunci cand iubesti atat de tare incat inima iti tresare la gandul catre celalalt. Esti in stare sa infrunti lumea intreaga pentru a fi cu acea persoana pentru ca simti ca ea este Ileana Cosanzeana ta sau Fat-Frumosul tau. Iti suna cunoscut?
Iar pentru tine, pentru care paragraful de mai sus e putin prea romantic, am un alt exemplu…cum ar fi echipa favorita de fotbal. Stii ca ai fost alaturi de ei trup si suflet, sustinandu-i la fiecare infruntare. Poate chiar ai facut sacrificii pentru asta, i-ai urmat in toate meciurile din deplasare, ti-ai cumparat cu ultimii bani abonamentul pe un an de zile. I-ai incuranjat pe stadion la ultimul meci jucat atat de tare incat urmatoarele doua zile ti le-ai petrecut vorbind mai mult prin semne?
Sau poate amintirile copilariei iti sunt mai la indemnana? Stii, atunci cand ai gasit pisica aia micuta pe strada, care s-a lipit de inima ta, si cu care bineinteles ca ai venit acasa, privindu-ti cu ochii mari si inocenti parintii, bunicii si tot neamul doar, doar vor spune da?!
Iubire, experiente si monstruleti …
Cu siguranta si tu ai trait astfel de experiente si cu cat au trecut anii, ai aflat ca nu tot timpul lucrurile se intampla asa cum doreste inima ta. Poate fi faptul ca, desi omul iubit a venit la acea mult asteptata intalnire, prietenii nu ti-au fost tocmai un sprijin, gasind cu usurinta lucruri de comentat. Poate Ileana Cosanzeana a decis ca nu mai vrea sa fie a ta, ci a altuia, sau poate a ei insasi. Poate ai avut parte de gustul amar al infrangerii alaturi de favoritii tai, pe care i-ai incurajat la un ison cu intreaga galerie, indurand cu incapatanare ploaia care nu mai contenea. Sau, poate, oricat ai stat tu si le-ai explicat ca acel sufletel mic si nevinovat vrea sa stea cu tine, ca nu il poti da afara pe vremea asta, oricat ai promite ca ai grija de ea, ca o hranesti, ii schimbi, ca o scoti la plimbare, ca vei curata in casa dupa ea si asa mai departe, pisicuta tot nu a ramas cu tine sau poate ai fost chiar si pedepsit pentru indrazneala ta. Cu alte cuvinte, cu totii am incercat macar o data in aceasta viata lacrimile, amaraciune, dezamagirea sau tristetea. Si, da, astea toate au pornit de la iubire! De la iubirea ta pentru ea, de la iubirea lor pentru tine, de la iubirea ei pentru altul sau pentru ea insasi, de la iubirea ta pentru ei…
Foarte multe sunt cele care pornesc de la iubire… Si cateodata cand te gandesti la iubire, pot aparea si momente triste…. Cateodata amintirile despre si cu iubire, sunt insotite de: “Da a fost minunat, dar apoi a plecat, a disparut din viata mea si nu am apucat sa ii spun nimic. Nu l-am mai vazut niciodata. A facut orice cu putinta sa ma evite. Nici macar nu am reusit sa inteleg ce s-a intamplat… am ramas doar cu gustul amar, cu atatea cuvintele nerostite si cu tristetea din suflet.” Dar, hai sa fim seriosi, de cele mai multe ori vei continua cu: “hai sa nu mai vorbim despre asta! Viata merge inainte! Spune-mi mai bine despre tine, niste vesti bune mi-ar prinde bine…”
Constientizarea emotiilor
Pe tot acest parcurs, nu constientizam, ca defapt tristetea acea neexprimata, ramane acolo „in inima’, ba mai mult, creaza monstruleti mici ce se ascund in intunericul, in bezna subconstientului, iar de acolo din umbra actioneaza de cele mai multe ori, fara ca noi sa ne dam seama, sabotandu-ne propria fericire. Da, monstruletii cei mici traiesc acolo in subconstient, de unde se hranesc cu fricile noastre si cresc din ce in ce mai mari pe nesimtite. Si, uite asa incepem si formam tipare chiar daca noi nu ne mai dam seama de unde vin ele. Pentru ca da, la un moment dat, cand memoria (atat mentala cat si emotionala) era proaspata, am decis sa nu simtim emotia. Sa nu mai traim aceasta experienta, ci sa o inchidem undeva intr-o camara a inimii.
Contrar credintei populare, tristetea este si ea o emotie benefica, chiar la fel de importanta ca fericirea. De altfel, toate emotiile pe care le tratam ca si cum ar fi „negative” isi au rostul lor. Emotiile reprimate si incarcerate in strafundurile camarutelor inimii noastre nasc monstruleti. Poate ca stii sau nu, dar la nivel subtil aceste aspecte pot fi simtite de catre ceilalti. Altfel spus, dragii si dragele mele, putem sa ne dorim noi din toata inima acea persoana ideala, fie ca e o Cosanzeana sau un Fat Frumos, pentru ca nici unul, oricat de mult si-ar dori, nu se va incumeta intr-o relatie in care tu esti aparat sau aparata de o asa armata de mostruleti. Acestia sunt gata sa te tina departe orice „pericol” care te-ar putea face sa suferi din nou… pentru ca monstruletii sunt atat de devotati, incat ii vor tine la distanta prin fel si chip.
Cum te scapa All Love de monstruleti …
Ok, si atunci intrebarea este, ce facem cu acesti monstruleti, mai mici si mai mari din subconstientul nostru? Raspunsul este simplu, ii tratam. Ii tratam cu respectul cuvenit si le acordam timpul necesar pentru a vedea defapt ce vor ei sa ne arate, mai exact ce emotii si amintiri reprimate sunt acolo. Apoi, cheia este sa simtim emotia respectiva, sa ii permitem sa se manifeste pentru ca in final sa ne eliberam de acel monstrulet loial de emotie. Cu siguranta insa, va asteptati la o reteta, la o solutie, asa ca va voi spune, ceea ce stiu din proprie experienta … Exact acesta este modul de lucru in All Love (Seichim, Sekhem) despre care cu siguranta ati mai citit pe Chakana.me.
Se creaza spatiul necesar pentru fluidizarea blocajelor la nivel emotional. In proces esti sustinut, astfel ca urmand senzatiile fizice (si nu numai) sa poti ajunge la momentul de inceput al tiparului creat, la evenimentul primordial (trauma) care a determinat aparitia lui. In acest spatiu sigur, fluidizezi si eliberezi blocajul. O sesiune poate rezolva un aspect, insa acest lucru depinde de cat de profunda este trauma. De multe ori se intampla, ca pe acelasi tipar sa se traiasca mai multe experiente similare.
In loc de concluzie, un indemn …
Cei care au participat macar odata la un atelier All Love stiu bine ca trairea si procesul de aduce in constient a acestor emotii ascunse deghizate in monstruleti loiali, iti poate schimba viata. Te ajuta sa te bucuri pe deplin de tot ceea ce este. Nu uita un lucru, cu totii meritam sa ne traim viata pe deplin. Cu riscul de a ma repeta, va voi spune, ceea ce au spus si altii inaintea mea, dar simt sa o fac … nici o experienta cu meditatiile All Love nu seamana cu cealalta. Sunt unice, irepetabile, personale, dar mai ales eliberatoare.
Asa sa fie!
Discussion about this post